Durerile endemice din regiunea fiintei tale,acelea ce staruie si sunt intense,te consolideaza.Pana a simti durerea,nu ai pasit,nu ai privit,nu te-ai bucurat,nu ai muscat ,nu ai rupt,nu ai tipat.Credeai ca le faci,dar ,de fapt, erau simple stereotipii,incercari pentru scena ampla ce urma sa vina.
Nu,nu ai fost,doar ai existat.
Apoi ,apare fisura prin care se pierde ori tot,ori ceea ce e mai important.Tot ce urmeaza ,are sa poarte numele de Viata!Viata ce te provoaca in lupta pentru a recupera ce ti-a fost luat.
Dorinta de a vindeca,de a reintregi,de a da din aripi , de a atinge stari hieratice: simtire ,traire.Atarnarile,pendularea,izbirea de zid,ridicarea...sunt motorul ce pune in functiune intreaga mecanica a firii.Fara taieturi,rupturi,fisuri ,reparari,nu te-ai dezmetici,nu ai savura frumusetea enigmaticului,ai trai perpetuu ermetizat.
Traiesti cu adevarat numai dupa ce vei fi fost infrant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu