Refuz sa reduc la cateva randuri iesirea din timp,ar insemna sa-i tradez chintesenta.Plecarea cu liftul si privirea scandinava.Nu mai platisem de multe luni chiria si,in defintiv,m-am decis sa parasesc oglinda timpului pentru o perioada,sa nu ma mai reflect in ore.Ma simteam ca Alice.Oricum,mirosul de cocos din camaruta e inca impregnat in asternuturile albe ,dezordonate,vanilia imi eroade fosele nazale iar muntii de ciocolata asezati la antipodul celor reali,ma invita sa-i gust.Accept.Tifloza cauzata de lumina laptoasa ce strabatea culoarele interioare si lasa in urma o tacere asurzitoare...un mod amnios de a trai-plutirea.Am plecat din circumferinta>timpului<
cu trenul,desi nu stiam pe atunci ce inseamna asta,dar stiam ca toate au un rost.Toate.Toti.
Strigatul final si patenta eliberare sacadata constituie tapetul noii mele camere.E impaienjenita cu lumanari...lumanari ce "ard la ambele capete simultan."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu