13 februarie 2009

"What if tomorrow ends today?"



-Uita-te si tu...orasul asta prafuit,manjit cu cenusa ca fariseii,cu luminile ce-l ard incet... fumega praf de vara si ne devoreaza ca si cum am fi un pumn de furnici-legionar.Dar,nemaisuportand durerile si intepaturile,de la o vreme,nici orasul nu ne mai inghite.Niste nomazi...
-Tu mai crezi?
-In ce?
-In ploaia asta care cade peste noi.
-O simt,e dintre cele mai mincinoase pe care le-am gustat vreodata,de-aia nici n-o cred.
-De ce zici tu, asa?
-Pentru ca eu nu cred ca atunci cand ploua,cerul plange.Asta e o nascocire a omenilor tristi si ursuzi,a poetilor si femeilor frumoase ce n-au consolare.Eu cred ca el se amuza copios cand ne vede fugind si ratacind exact ca furnicile de care-ti ziceam,incat ii dau lacrimile.
-Acum de ce stai acolo?
-Pentru ca vreau sa ploua in mine,sa prind radacini si sa nu mai poata trage nimeni din pamant,sa nu ma poate atinge nimic,indiferent de anotimp.Fata-casta...n.
-Daca as putea s-am aproape toti oamenii pe care i-am dezamagit,intr-un loc uitat de ochi, intr-o incapere mica,fara acoperis si sa fac ceva sa pot obtine clementa lor,ar fi prea usor,nu?
-Da,ba mai mult,unii sunt claustrofobi,stii bine.Nu ar intra in spatii inchise,asta daca nu prefera autoflagelarea.
(...)
-Asta a fost cea mai amara cafea pe care am baut-o vreodata...
-E din mainile mele si e ultima.

Orasul asta prafuit... ne-a extirpat din el,apoi a expirat.
Amin.

Niciun comentariu: